Studenta nedormita din camin

E fascinant sa stai in camin. E minunat sa vezi pana unde poate sa ajunga rabdarea. Si observi cum limita maxima admisa de tine si neuronii tai, neuronul in cazul meu, limita ziceam se tot mareste, si mareste si incepe sa tinda spre infinit . Luam de pilda intamplarile de aseara. Ca tot omu, studentu care isi doreste sa se prezinte nu cu o fatza de spate la cursuri, ci cu o fatza de om, repet de om, adica fara ditamai cearcanele si ridurile de expresie facute de la te miri ce evenimente, zic sa ma duc sa dorm la o ora acceptabila. Sa tot fi fost 1.30 noaptea. Eu si restul palierului eram cufundati in liniste. E ok imi zic. Numai ca stau ce stau cu castile in urechi cu muzica  si aud niste pasi ca de mastodont pe hol. Si tot veneau asa, si tot se apropiau si se indepartau imbinate cu cel mai “dragalas ras”. Colegele-mi se gandeau:” ce poate sa fie?” Eu speram la o putere divina capabila sa opreasca aceasta cotropire auditiva si somatica. Si, curioase scoatem capul pe usa. Doua tinere in costume de sport faceau streching. Si radeau. Si au tot ras asa, chiar la un nivel acustic mai ridicat cand ne-au vazut uitandu-ne la ele cu niste straight faces. Cica faceau sport. Alergau pe culoar. D’oooooh. Everybody does that. Cel care nu a alergat pe culoar vreodata in viata lui crezandu-se atlet si prestator de jogging sa arunce prima piatra. Si ma gandesc: Sa le zic ceva? Sa nu le zic? Adica sunt eu nebuna, sau fetele astea chiar alearga pe culoar in scopuri sportive si conversationale totodata. Pai zi asa tati, de ce ma chinuiam sa alerg prin parc, prin frig, prin ploaie, vesnic insotita de comentariile retarde ale diversilor plictisiti de viata, curiosi sa stie ce fac, cand se vedea clar ca nu stateam nici in cap si nici nu rezolvam vreo ecuatie de gradul II. Sa fi stiut…pai cine alerga la ora asta pe culoar in loc sa stea cu ochii cat cepele in pc? EU

Cu o seara inainte asistasem la o petrecere manelara, adica asa fara niciun drept de apel. A fost ok. Se poate supravietui si cu 3 ore de somn pe noapte. Faceam asta in anul 2 in mod frecvent. Deznodamantul a fost unul nefericit pentru sistemul meu imunitar si numarul meu de kile care o luase razna in sus, spre Kilimanjaro asa pareau ca-si spunea tesutul adipos si celulita. Nici eu nu intelegeam de ce, da ma trezeam ca nu mai incapeam in haine. Dar sa nu deviez de la subiect. O petrecere, fie ea si cu manele e ceva de inteles. Nu sunt absurda. Adica mi-am adus aminte de cum stateam in statie la 43, acasa in Constanta si tipii de la tarabele cu casete si cd-uri mai bagau un:”e chef de chef si toti banii mei, ii dau pe femei…etc”  Motivul reproducerii cu o eroare minima a versurilor se datoreaza repetarii piesei de mare rezistenta in acea noapte. Dar e ok. Macar e muzica, ma rog, vorba vine. Dar oamenii care socializau in mediul acela muzical faceau barem ceva: party intrun loc acoperit, cu voie buna and stuff. E normal repet. Dar cum sa faci mah jogging pe hol? Cam cum asa? Nu mai zic de faptul ca in momentul in care ajungeau la capatul culoarului, franele pe care le puneau erau de o mare, mare gingasie si blandete…Mai lipseste sa vad pe cate unu punandu-si cabina de dush langa lifturi, pe altul repetand la tobe in cantina…

Ma obisnuisem si cu zarurile de la table sunandu-mi in cap cand se mai trezeau cate unii sa bage un joc pe culoar. Era ok. Intelegeam si limbajul. Se pare ca se utilizeaza excesiv organele reproducatoare masculine, intrun limbaj popular in loc de prenume:”C**ie” unde ** desemneaza diftongul “oa”. Bun. E normal. Repet : nu cer linistea de prin padure in care clinchetul izvorului suna lin, cantul pasarilor se aude tainic si duios, iar vantul suiera tomnatic printre ramurile copacilor garboviti de trecerea anilor grei cu omat si soare, ploaie si nor, luna si soare, lumina si intuneric. Hold it…nu sunt la olimpiada la romana! Vreau sa inteleg si eu cum gandesc altii. Ca daca aflu ca e normal sa alergi pe culoar la 1.30 noaptea, razand si vorbind tare de parca ai fi mancat difuzoare, eu sunt prima inscrisa pe lista.

Toate cele bune! Si astept eventuale pareri, ca sa-mi dau seama de o iau pe aratura si trebuie sa ma internez intrun centru de boli nervoase sau nu.