Fusesera prea mult timp prizoniere unui gand ce nu le dadea libertatea sa iasa la iveala. Acum, erau captive ale ochilor ce pareau ca nu vroiau sa le permita sa-si implineasca menirea. Dar portile carcerei se deschisera intr-un final lasand un imens hau in urma. Si iata cum, scapasera navalind in graba linia fina a chipului straveziu, istovit si el de lupta pe care o purtase cu ele timp de 10 ani. Se prelingeau cu repeziciune ca sa-si gaseasca desavarsirea pe palmele ce acopereau fata, acopereau rusinea de a se fi lasat invinsa. Ea de ele. Un veac de mahnire adanc pastrata si nemarturisita s-a transformat intr-o capitulare.
Lacrimile invinsesera. Victorie.